Istoric, legende, credinte

 Lavanda- un miracol din vechime

Lavanda este cultivată de peste 2500 de ani. Primii cultivatori au fost egiptenii, fenicienii şi popoarele arabe. In Egipt, pe vremea lui Tutankamon, lavanda a fost folosită tutankamonpentru mumificare in combinative cu vinul de palmier, uleiul de cidru si smirna. De fapt, proprietatile antiseptice ale lavandei erau cunoscute in acele vremuri si in Grecia ,Persia şi  mai tirziu, la Roma.  Romanii  apreciau aceste flori pentru  efectul lor tonic, liniştitor şi mirosul care alungă insectele, o considerau un medicament si uneori o fumau.

maria-magdalenaLavanda este menționată de multe ori în Biblie, nu cu numele de lavanda, ci cu numele folosit la acea vreme – nard ( de la numele grecesc de lavanda , naardus, după orașul sirian Naarda) . În Ioan, capitolul 12, se spune că Maria a uns picioarele lui Isus cu  un unguent foarte scump și și-a șters picioarele cu părul ei. Cercetatorii au presupus ca acel unguent era un ulei de lavanda.

Istoria monarhiilor europene este  de asemenea, plină cu povesti despre lavanda . Carol al VI-lea al Franței cerea perne umplute cu lavanda oriunde mergea in calatoriile sale pentru a avea un somn linistit. Regina Elisabeta I a Angliei Elizabeth_I_Rainbow_Portraitconsidera necesar să aibă miere de lavanda la masă și florile proaspete de lavandă în întreaga ei reședință in fiecare zi a anului. Ludovic al XIV-lea a iubit, de asemenea lavanda și s-a scăldat în apa impregnată cu parfumul ei.

Lavanda a fost folosită și ca remediu pentru Ciuma cea mare din Londra în secolul al ciuma_carageaXVII-lea. În secolul al XVI-lea, producătorii de mănuși din Franța, cărora le-a fost autorizată să-și parfumeze mărfurile cu ulei de lavanda, au scăpat de holeră …

Regina Victoria, ca şi Elisabeta I a folosit lavanda  ca si deodorant. Tot in acea vreme, doamnele si domnisoarele de la inaltele  curti imparatesti lesinau foarte des datorita corsetelor care le stringeau foarte tare  busturile si coapsele. Ele erau trezite din lesin cu citeva picaturi de apa de trandafir si miros de lavanda din pernite special confectionate. In colectivitatea victoriana exista certitudinea ca inhalarea parfumului acestei plante poate indeparta epuizarea psihica, insomnia, iritabilitatea si chiar depresia.

Dupa cum se vede, istoria lavandei este indelungata si complexa.  De-a lungul timpului floarea de lavanda a fost folosita si ca medicament si ca produs cosmetic, dar si ca substanta de maxima insemnatate pentru imbalsamare si mumificare sau pentru protectia impotriva ciumei sau a holerei.

Menta – legenda din gradina 

Mitologia greacă ne povesteste ca intr-o buna zi de primavara, Mentha, o tinara si frumoasa nimfa, s-a dus sa culeaga flori cu suratele ei la marginea unui camp inverzit. Zeul infernului, Hades,  a zarit-o si vrajit de tineretea si frumusetea rapirea mentei socinronimfei, a rapit-o si a dus-o in strafundurile intunecate ale pamintului.  Persephona insa, soția lui Hades, n-a tolerat purtarea zeului si geloasă, ca orice zeita femeie, a  rapus-o si îngropat-o intr-un colt al Intunericului Vesnic. Hades, ca orice barbat zeu sau muritor de rind, nu si-a recunoscut niciodata slabiciunea trupeasca trecatoare, dar cuprins oarecum de remuscari vazind soarta Mentei a cautat locul ingropaciunii, l-a gasit si   apoi i-a transformat corpul neinsufletit într-o plantă frumos mirositoare, numita chiar Menta.

Acesta este mitul grecesc. La romani este cam aceeasi poveste cu nume de zei schimbate si mai multe detalii epice, dar ideea esentiala este ca proprietatile terapeutice ale acestei plante erau cunoscute cu 1500 de ani inaintea lui Cristos.  Egiptenii o foloseau impotriva colicilor si a indigestiei, indienii ca afrodisiac,  grecii si romanii pentru imbunatatirea memoriei, cresterea puterii de concentrare precum si pentru tratarea diferitelor boli de stomac.

Pe deasupra, de la inceputurile crestinismului si pina astazi s-a considerat ca menta are pe linga numeroasele proprietati terapeutice si rolul de a aduce noroc, de a indeparta spiritele rele si de a te feri de vraji. Nu stim daca chestia cu vrajile este reala, dar sigur este faptul ca menta  a impresionat simțurile muritorilor de rind,  a domolit durerile bolnavilor  si a alinat suferințele indragostitilor din cele mai vechi timpuri si pina astazi.

Avem si o reteta sigura pentru fetele indragostite:

Scrieti o dorinta pe o bucatica de hartie si infasurati-o in frunze de menta. Rulati-o apoi intr-o bucata de material rosu si coaseti marginile cu ata rosie. Pastrati-o intr-un loc secret. In rastimpul in care mirosul de menta se va evapora, dorinta  Dvs. se va implini.

Busuiocul- o planta sfinta 

Se spune că busuiocul a rasarit prima data pe crucea pe care a fost rastignit Isus Cristos.  Astfel, potrivit invataturilor crestine, imediat ce Isus a fost dat jos, crucea a căzut şi, cu vremea, a acoperit-o pământul. Dupa vreo 300 de ani, Imparateasa Elena, mama imparatului Constantin, a calatorit in Tara Sfanta  intemeind mai multe biserici si aducand alinare celor saraci. Cu acest prilej, se spune ca ar fi descoperit,  cele trei cruci folosite pentru rastignirea lui Isus Cristos si a celor doi talhari, descoperindu-se printr-un miracol al vindecarii care dintre ele era Adevarata Cruce. La sfirsitul ceremoniei insa, dupa ce bolnava s-a insanatosit,  Împărăteasă Elena a observat ca exact din ramasitele putrezite ale Crucii lui Isus cresteau citeva plantute firave care raspindeau un miros plăcut.  Imparateasa le-a luat cu grija de acolo, le-a  dus la Roma cu un fragment din cruce, apoi le-a plantat in gradina palatului si le-a ingrijit pe tot parcursul vietii.  Imparateasa Elena era convinsa ca acea planta, rasarita chiar din  lemnul crucii,  s-ar fi ivit din lacrimile Maicii Domnului, care a plins in ziua rastignirii la picioarele lui Cristos. Planta aceea se numeste busuioc.

Fiind considerat o planta sfinta, busuiocul este folosit astazi de către preoți la slujbe si binecuvintari, alaturi de smirna si tamiie.

In conceptia poporului roman exista credinta ca busuiocul plantat in jurul locuintei va apara gazdele de farmece, blesteme si fortele raului. De altfel, busuiocul este folosit în numeroase descântece ale batrinelor din Moldova acolo unde s-a mai pastrat inca traditiile descintarii.

Dar busuiocul este considerat si o planta aducatoare de noroc. Se stie ca acel om care va purta un fir de busuioc in portofel va avea noroc la bani. Se crede, de asemenea, ca darul cel mai frumos de casa noua este un ghiveci de busuioc care, conform credintei populare, va  aduce belsug si bucurie intregii familii.

%d blogeri au apreciat asta: